Deficitul forței de muncă începe să apese din ce în ce mai tare pe economia românească
Am auzit-o și am simțit-o de doi ani încoace. Acum este confirmată și de cifre. Consiliul Investitorilor Străini (FIC) dezvăluie rezultatele dureroase ale unui studiu despre mediul investițional românesc: România nu mai este competitivă din punct de vedere al forței de muncă calificate!
Nu doar că au plecat foarte mulți români apți de muncă, dar aceștia erau și calificați. Un județ întreg: 219,000 de români, doar în 2017!
Cum a înțeles coaliția PSD-ALDE să ia măsuri pe piața muncii, în 2017? A crescut contribuțiile pe munca part-time la nivelul muncii full-time!
Soluția stă în politici care să încurajeze munca: stimulente pentru calificarea forței de muncă și reducerea taxării muncii mai ales în sectoarele critice (suntem în prezent a șaptea țară din Europa în ceea ce privește nivelul taxării pe muncă)!
http://incont.stirileprotv.ro/…/semnal-de-alarma-din-partea…
Forma revizuită a Legii Offshore adoptată de Senat nu răspunde cererii de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis
Aproape că a trecut nesesizat faptul că veniturile din redevențe și impozitul special percepute de stat pentru producția offshore nu se vor duce la bugetul de stat, ci într-o punguță inventată de Liviu Dragnea, numită pompos fond special. Se încalcă, în acest fel, Legea Finanțelor Publice, și anume principiul neafectării veniturilor bugetare.
Ideea unui fond de investiții nu este rea, dar banii trebuie să treacă prin bugetul de stat, nu printr-un vehicul financiar despre care nu avem niciun alt detaliu în afară de acela că este special.
USR s-a opus si înființării Fondului Suveran de Investiții, o altă supapă, prin care PSD și șeful acestui partid au de gând să controleze și să privatizeze mascat companii strategice ale statului.
În continuare, instituțiile statului român continuă să se ascundă și să nu vină cu un studiu concret privind evoluția veniturilor din exploatare, perspectivele de preț și modul cum poate fi valorificată pe piața internă producția de gaze din Marea Neagră.
Complexul Energetic Hunedoara suferă din cauza căpușării și numirilor politice de la conducerea sa
CEH are nevoie de restructurare și de salvarea activelor viabile, însă guvernarea PSD-ALDE doarme în bocanci de aproape 2 ani de zile, în timp ce le oferă false speranțe oamenilor din Valea Jiului.
Fac totuși ceva pentru a rezolva problema de la CEH. Ceva cât se poate de previzibil: vor excepta săptămâna viitoare această companie, alături de încă 100 de firme de stat, de la principiile guvernanței corporative, adică de la transparență și criterii de profesionalism în numirea managementului companiei!
Termocentralele Mintia și Paroșeni vor oferi servicii tehnologice către Transelectrica asigurând astfel securitatea sistemului energetic până în 2020
Ce trebuie să se întâmple în acest răstimp?
(1) Termocentrala Mintia care nu mai este conformă cu standardele europene trebuie retehnologizată pentru a functiona pe baza de gaze naturale. Din exploatările de gaze din Marea Neagră se poate alimenta această termocentrală;
(2) Complexul Energetic Hunedoara, din care fac parte aceste termocentrale, trebuie restructurat, este o cerință a Comisiei Europene care, de altfel, a deschis și o investigație cu privire la ajutorul de stat, compania fiind pasibilă să dea 167 de milioane înapoi;
(3) Transelectrica trebuie să termine investițiile destinate închiderii inelului de 400kV pe axul de vest;
(4) Comunitatea din Valea Jiului trebuie ajutată pentru a găsi alternative economice viabile care să facă tranziția energetică.
E nevoie ca ministrul Energiei să fie mai prezent în Parlament pentru a ne da explicatii cu privire la toate aceste planuri. Securitatea sistemului energetic este vitală pentru mersul economiei.
Ceasul ticăie de mai bine de un an și jumătate. Așteptăm strategia energetică, stimați domni de la guvernare!
Deputata USR Cristina Prună a trimis astăzi 100 de interpelări pentru a întreba ministerele dacă susțin exceptarea a peste 100 de companii de stat de la principiile guvernanței corporative
Deputata USR Cristina Prună solicită miniștrilor să răspundă dacă, și pentru ce motive, susțin exceptarea a peste 100 de companii de stat de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind integrarea principiilor de guvernanță corporativă de către întreprinderile publice.
Aceste principii au fost dezvoltate de Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), iar prind modificarea adusă de Proiectul de lege 226/2017/2018, care va intra săptămâna viitoare, din nou, în dezbatere la Camera Deputaților vor fi exceptate de la principiile de transparență a selecției managementului și a membrilor organelor de administrare, precum și de responsabilitate și administrare transparentă un număr extrem de mare de companii de stat.
„Depun astăzi interpelări pentru fiecare din cele 100 de companii care urmează să fie exceptate de la principiile guvernanței corporative. În forma inițială a proiectului, guvernul susținea exceptarea a 3 companii ce desfășoară activități cu specific de apărare și securitate națională: Regia autonomă “Rasirom”, Administrația Națională de Meteorologie și Compania Națională “Romtehnica”. Între timp, lista excepțiilor s-a mărit și a ajuns la peste 100 de companii, aparținând de ministere precum Ministerul Economiei, al Transporturilor, al Educației, al Culturii, al Mediului și al Energiei și nu înțelegem motivul pentru care se vor a fi exceptate. Acestea sunt companii precum Editura Didactică și Pedagogică sau companii profitabile din energie, precum Nuclearelectrica, Transgaz și multe altele” a declarat deputata USR Cristina Prună.
De asemenea, Cristina Prună a invitat toți miniștrii vizați să participe săptămâna viitoare la ședința comună a Comisiei pentru Industrii și Servicii, Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare și Comisiei Juridice pentru a-și expune punctul de vedere cu privire la exceptarea companiilor aflate în subordinea lor de la principiile guvernanței corporative.
„Ceea ce ne dorim este un punct de vedere de la fiecare minister în parte prin care să expună motivele pentru care trebuie ca aceste companii să nu mai respecte principiile de transparență. Noi știm care ar fi motivația și anume că vor să le treacă pe toate sub control politic și la conducerea lor să fie numiți oameni de partid. USR va continua să pună reflectorul pe acest lucru, va continua să arăte că nu este benefic pentru economia românească și că PSD-ALDE doresc să acapareze tot ce a mai rămas din economia de stat” a conchis Cristina Prună.
Investițiile de la Cernavodă îngropate în birocrație
Ca la noi, la nimeni! Suntem campionii studiilor și hârtiilor. Dar, mereu, rămânem repetenți atunci când trebuie să implementăm mari proiecte care să aducă o îmbunătățire calității vieții în România.
Nuclearelectrica și Ministerul Energiei nu reușesc să se înțeleagă asupra strategiei de elaborare a procesului investițional pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
După ce s-a semnat un memorandum cu o companie din China pentru finanțarea lucrărilor iar discuțiile s-au împotmolit din cauza schimbărilor de Guvern, pentru urgentarea demersurilor, Ministerul Energiei a decis eliminarea comisiilor interministeriale. Strategia pentru elaborarea proiectului reactoarelor 3 și 4 trebuia aprobată în AGA de la Nuclearelectrica în data de 22 august, dar Ministerul Energiei a cerut amânarea dezbaterii acestui document pentru luna septembrie. A cerut lămuriri suplimentare.
Sigur, dar de ce să ne grăbim? Până la urmă, statul a tot amânat luarea unei decizii finale pe acest proiect timp de 2 ani.
În prezent, energia electrică produsă prin fisiune nucleară acoperă aproape 20% din producția de energie electrică a țării prin cele două unități de la Cernavodă dar, trebuie să ținem cont că, peste 7-8 ani, reactorul 1 va trebui scos din funcțiune pentru retubare și va trebui să suplinim, cumva, o capacitate de producție de 700 de MW! Soluția era să fi avut, până atunci, măcar unul din cele două noi reactoare cuplat la sistemul energetic. În ritmul în care se desfășoară discuțiile, nu mare mi-ar fi mirarea dacă ne-am transforma într-un importator net de energie.
Sistemul de pensii este în pericol
Numărul crescând de români care emigrează, îmbătrânirea populației și deficitul imens al bugetului de pensii, de 2,8 miliare de euro în 2017, sunt semne că alimentăm un sistem care este pe cale să colapseze. Cifrele sunt cât se poate de grăitoare:
(1) Populația României scade și îmbătrânește: în iulie, au decedat 2.009 locuitori, față de 1.654 în aceeași lună a anului trecut; La 31 martie 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul pensionarilor era de 5,23 milioane, în timp ce numărul salariaţilor se ridica la 4,82 milioane;
(2) Unul din cinci români, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, au emigrat în Uniunea Europeană; în 2017 au părăsit țara 219.000 de români!
(3) 2.8 miliarde de euro a fost deficitul sistemului de pensii în anul 2017.
Liderii coaliției PSD-ALDE apar pe la televizor și se mândresc cu rezultatele fabuloase ale acestei guvernări. În același timp, guvernarea PSD-ALDE se pregătește să refacă legea pensiilor fără a specifica ce se va întâmpla cu gaura bugetului de pensii.
Împrumuturile sunt o soluție iresponsabilă! România a ajuns să fie țara din Uniunea Europeană care se împrumută la costuri mai mari decât Grecia care, în urmă cu doi ani, mai avea un pas și intra în incapacitate de plată! În 2016 ne împrumutam la o dobândă de 0.97%, iar acum o facem cu 3.31%.