Tranziția energetică nu trebuie să lase pe nimeni în urmă
Am votat astăzi inițiativa legislativă care păsuiește producătorii de energie electrică de la plata certificatelor verzi doar pentru energia folosită în consumul propriu tehnologic și consumul pentru producția și extracția de materii prime.
Este o manieră prin care aceste companii „cumpără un pic de timp” pentru a-și putea redefini o strategie care să le ajute să treacă prin tranziția energetică. Din această poveste ar trebui să învățăm un lucru important, însă! Trebuie să ne uităm spre viitor.
În primul rând, este nevoie să ne preocupăm mai ales de soarta oamenilor din minerit și să le asigurăm alternative economice, în condițiile în care aceste zone trec printr-o tranziție energetică la care România s-a angajat să găsească un răspuns cât mai rapid.
Să nu uităm că aceste companii au fost conduse politic și căpușate ani de-a rândul! A venit însă momentul să se uite către angajații lor, nu să le vândă promisiuni deșarte. Sunt necesare o nouă viziune și alternative pentru că România s-a angajat să își reducă impactul asupra mediului conform Acordului de la Paris din 2015.
Remarc faptul că executivul CEO a venit cu o viziune pentru viitorul companiei care, spre deosebire de conducerea CEH, ar urma să implementeze noi capacități de producție mai puțin poluante pe gaz și chiar regenerabile.
Există mecanisme europene de finanțare, precum Fondul pentru modernizare, Platforma regiunilor carbonifere în tranziție.
Această tranziție nu trebuie să lase pe nimeni în urmă!
În România anului 2018, oamenii riscă să moară de de frig în case ca pe vremea lui Ceaușescu
Ce se întâmplă cu Electrocentrale Constanța sfidează orice limită a bunului simț! 150.000 de oameni care sunt abonați la sistemul centralizat se uită cum primarul Constanței și cei de la Electrocentrale își aruncă responsabilitate unii în curtea celorlalți după ce Transgaz și Romgaz au anunțat că sistează livrarea de gaze din cauza unor datorii restante. Primarul se spală pe mâini și spune că municipalitate a plătit subvenția pentru căldură în valoare de 55 de milioane de lei, iar cei de la Electrocentrale spun, relaxați, că totul este în regulă.
Sistemul centralizat de furnizare a energiei termice și a apei calde este un eșec. Dacă el nu este retehnologizat, în condițiile în care aceste subvenții nu vor mai putea fi acordate de primarii, ne vom trezi că vom plăti cu toții un cost exorbitant pentru un serviciu ineficient.
Mâine se va discuta în Comisia de Industrii „Legea Termiei”, care prevede existența unor zone unitare de încălzire, o soluție prin care locatarii unui imobil sa fie ținuți captivi în sistemul centralizat de energie termică și apă caldă. Este strigător la cer că cineva s-a gândit că le poate băga cu forță în case oamenilor un sistem care, după ce că este ineficient și costisitor, iată că poate genera și situații că cea de la Constanța, unde locatarii se pot trezi că nu mai au apa caldă și căldură exact când începe iarnă.
Am depus deja amendamente pentru a elimina obligația de a rămâne cu forța în sistemul centralizat. Există fonduri europene care pot fi accesate de autorități pentru a retehnologiza rețelele, însă cea mai mare parte a autorităților nu le-a accesat.
Viitorul exploatărilor și angajaților minelor Lonea și Lupeni
În data de 15 octombrie le-am adresat domnilor de la ministerul Energiei o interpelare cu privire la situația minelor Lonea și Lupeni pentru a clarifica viitorul acestor exploatări dar și al angajaților care lucrează în mine.
Pe de-o parte, ministerul consideră că este necesară prelungirea termenelor de închidere pentru Lonea și Lupeni până în anii 2020, respectiv 2021. Pe de altă parte, Complexul Energetic Hunedoara a întocmit un nou plan de închidere care prevede ca încetarea activității să se facă la 31.12.2018. Planul a fost trimis la Comisia Europeană.
Răspunsul ministerului a confirmat ceea ce știam cu toții. Dacă activitatea acestor mine va continua după data de 31 decembrie 2018, atunci, CEH va trebui să returneze ajutorul de stat primit de la Guvernul României. Ministerul susține că prelungirea termenului de închidere a minelor de huilă este motivată de existența riscului de autoaprindere a zăcământului în cazul în care rezervele de huilă nu sunt extrase în totalitate.
Tot ministerul Energiei pasează, însă, responsabilitatea pe umerii CEH și lasă de înțeles că, indiferent dacă activitatea minieră va continua sau nu, există un plan de disponibilizare care ar trebui să fie pus în practică.
La Lonea ar fi trebuit disponibilizați 70 de oameni începând cu 1 noiembrie și încă 307 salariați în data de 31 decembrie, iar la Lupeni ar trebui puși pe liber 543 de angajați. În total, la cele două exploatări miniere lucrează 1700 de salariați.
Și, uite așa, am ajuns în data de 23 noiembrie și nu știm exact care este, cu adevărat, viitorul acestor exploatări. Nimeni nu a vrut să facă public care este planul propus de CEH și în ce condiții vor fi disponibilizați acești oameni, care va fi efortul de muncă pentru angajații care vor fi păstrați în situația, în care, activitatea ar continua după data de 31 decembrie 2018.
Nu mai spun că nu există încă o viziune clară a proiectelor ce se doresc a fi finanțate cu fonduri europene prin Platforma regiunilor carbonifere în tranziție. Viziunea îngustă a autorităților publice locale, dar și a Guvernului își spune încă o dată cuvântul în abordarea acestei zone care trebuie ajutată să treacă cu bine peste tranziția energetică la care ne-am angajat ca stat membru al UE.
Evenimentul ”Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit” organizat de Newsweek România
Am participat astăzi la evenimentul “Offshore Oil & Gas in the Black Sea Summit”, organizat de Newsweek Romania.
A fost o discuție profesionistă despre asigurarea unui mediu competitiv echitabil în contextul exploatărilor de gaze offshore din Marea Neagră. Am abordat subiectul fiscalității, dar și al riscurilor și recompenselor pe care le pot avea investitorii în acest domeniu.
Trebuie să ne uităm și la viitor, la cum putem încuraja piața internă să absoarbă gazele recent descoperite offshore și onshore. Încurajarea industriei petrochimice este o soluție, iar viziunea USR vine să încurajeze acest sector printr-un proiect pe care l-am lansat săptămâna aceasta.
Legea termiei înapoi în Parlament
Legea serviciului public de alimentare cu energie termică ajunge mâine, din nou, în dezbatere la Comisia de Industrii și Servicii, după ce a fost trimisă înapoi, la Parlament, de președintele Klaus Iohannis.
Marea problemă a acestei legi o reprezintă acele „zone unitare de încălzire”. Acest concept nu este decât o chichiță prin care li se interzice locatarilor posibilitatea de a se mai putea debranșa de la sistemul centralizat de încălzire.
Sunt destule orașe din țară, acolo unde cetățenii au ales soluția centralelor de apartament în detrimentul vechiului sistem centralizat, în multe cazuri fiind caracterizat de ineficiență, tehnologie veche și pierderi de sistem. Ultimul exemplu pe această listă este orașul Galați.
Fără îndoială, există o nevoie clară pentru a avea sisteme centralizate de termoficare, dar nu trebuie să creăm o plasă în care să-i ținem pe oameni captivi într-un sistem ineficient! Deși Comisia Europeană pune la dispoziție fonduri europene pentru retehnologizarea sistemelor centralizate de încălzire termică și de livrare a apei calde, sunt prea puține exemplele de orașe, în România, care au accesat acești bani!
Așa că, ce vrem? Să ridicăm la rang de lege incapacitatea unor administrații locale de a gestiona aceste sisteme? În consecință, USR nu susține aceste zone-unitare de încălzire.
Iar rezolvarea acestei situații este foarte simplă: dacă un sistem centralizat de termoficare se va dovedi performant și capabil să ofere un preț competitiv, cetățenii îl vor alege în mod natural. Altfel, legea nu trebuie să împiedice cetățenii să își caute o soluție de termoficare mai performantă sau mai ieftină. Iar Guvernul PSD-ALDE ar face bine dacă nu ar mai amâna, cu încă un an, aplicarea legii care îi protejează pe consumatorii vulnerabili.
Proiect de lege USR pentru a încuraja investițiile în sectorul petrochimiei
Săptămâna viitoare vom lansa un proiect de lege care să vină în sprijinul industriei petrochimice românești. Acest sector poate absorbi o cotă însemnată din cantitatea de gaze naturale estimată a fi produsă din rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră în următoarele decade sau din perimetrele onshore de mare adâncime.
România, o țară cu o tradiție bogată în domeniul petrochimic, a ajuns importator net de produse de profil într-o perioadă în care această industrie va cunoaște un boom economic spectaculos la nivel european în cadrul tranziției energetice. Cred că e de datoria noastră să apărăm acest sector deoarece potențialul de creștere este enorm. Acest proiect de lege vine cu o serie de facilități fiscale pentru companii și forța de muncă specializată din domeniu pentru a încuraja investițiile în petrochimie, ceea ce va avea reverberații și în domeniile conexe (îngrășăminte, producția de baterii, construcții sau electromobilitate). Avem la dispoziție o cantitate foarte mare de gaze în Marea Neagră, dar și rezerve onshore descoperite recent, care ar putea fi valorificate superior în țară.
Iată care sunt măsurile propuse:
(1) Reducerea impozitului de la 16 la 10% pentru profituri de 10 milioane de lei pentru societățile care venituri din petrochimie
(2) Deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități pentru a încuraja investițiile în mijloace fixe performante
(3) Amortizare accelerata pentru investițiile în cercetare-dezvoltare
(4) Recuperarea pierderilor fiscale în 10 ani consecutivi, în loc de 7 cum este prevăzut actualmente în codul fiscal
(5) Scutirea de la plata impozitului pe salarii, facilitatea regăsită și în sectorul IT, ceea ce a permis o dezvoltare importantă a acestei industrii
(6) Scutirea de la impozitare a sumelor primite pentru acoperirea cheltuielilor de relocare în interesul serviciului, facilitate pentru a-i aduce pe oameni în zonele unde se dezvoltă această activitate, din țară sau din afară
USR va cere susținerea deputaților și senatorilor din celelalte partide politice deoarece propunem un proiect cu viziune pe termen lung pentru dezvoltarea economică a țării. În plus, oamenii care lucrează în domeniu trebuie protejați și încurajați să lucreze în România iar relansarea industriei poate contribui la bunăstarea țării. #USRlaguvernare
Ciclul nuclear integrat va fi menținut
În sfârșit, o veste (aparent) bună! După mai bine de trei ani și după ce minerii de la exploatarea Crucea din Suceava au amenințat cu greva generală, Nuclearelectrica a făcut o comandă pentru a cumpăra dioxid de uraniu de la Compania Națională a Uraniului.
La începutul lunii noiembrie, am scris despre faptul că Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Concurenței au întârziat nepermis fixarea prețului pentru pulberea de dioxid de uraniu. I-am invitat și pe reprezentanții Ministerului Energiei la una din ședințele Comisiei de Industrii să explice care este situația CNU, întrucât compania este în subordinea ministerului condus de domnul Anton Anton. Răspunsurile primite de la reprezentantul ministerului, la vremea aceea, nu dădeau un orizont de timp în privința clarificării prețului la care CNU poate vinde către Nuclearelectrica.
E un mister, însă, modul în care a fost stabilit acest preț. Conform unei legi intrată în vigoare în luna iulie, prețul pulberii materiei prime trebuia fixat printr-o hotărâre de guvern, care trebuia să fie fundamentată pe un mecanism întreg. Acest preț trebuie să ajute CNU să se eficientizeze și să iasă din problemele financiare acute cu care s-a confruntat în ultimii ani.
Rămâne de văzut dacă acest preț reflectă întocmai această intenție, mai ales că CNU este investigat de Comisia Europeană pentru a vedea în ce măsură ajutorul de stat acordat în anii trecuți a respectat normele europene. Dacă prețul fixat va fi considerat ajutor de stat, CNU riscă să ajungă într-o situație mai dramatică decât Complexul Energetic Hunedoara și ar fi a doua companie strategică a statului pe care guvernarea PSD-ALDE ar pune-o pe butuci.
Sper, însă, că la Guvern mai există o minimă responsabilitate. Iar minerii care au intrat în grevă săptămâna aceasta sper că își vor încasa salariile restante cât mai repede.
USR lansează un proiect legislativ pentru a încuraja investițiile în sectorul petrochimiei
Uniunea Salvați România lansează un proiect de lege care oferă facilități fiscale pentru investitorii și companiile din sectorul petrochimiei. Industria petrochimică poate absorbi o cotă însemnată din cantitatea de gaze naturale estimată a fi produsă din rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră în următoarele decade sau din perimetrele onshore de mare adâncime.
În ciuda potențialului său, România a cunoscut un regres în acest domeniu, deși, o dezvoltare durabilă a economiei și o îmbunătățire a standardului de viață nu se pot realiza fără a stimula industria petrochimică – un domeniu în care am ajuns să importăm produse chimice chiar dacă, pentru unele, materia primă este produsă în România. Numai în 2016 am importat mărfuri și produse petrochimice în valoare de 8 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au situat la 2 miliarde de euro.
Pentru a combate acest dezechilibru acut, sunt necesare o serie de politici fiscale care să stimuleze crearea de locuri de muncă și pentru a maximiza valoarea adăugată mare și influența pozitivă pe care industria petrochimică le poate avea și în alte domenii.
Inițiatoarea proiectului este deputata USR Cristina Prună, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.
„România, o țară cu o tradiție bogată în domeniul petrochimic, a ajuns importator net de produse de profil într-o perioadă în care această industrie va cunoaște un boom economic spectaculos la nivel european în cadrul tranziției energetice. Cred că e de datoria noastră să apărăm acest sector deoarece potențialul de creștere este enorm. Acest proiect de lege vine cu o serie de facilități fiscale pentru companii și forța de muncă specializată din domeniu pentru a încuraja investițiile în petrochimie, ceea ce va avea reverberații și în domeniile conexe (îngrășăminte, producția de baterii, construcții sau electromobilitate). Avem la dispoziție o cantitate foarte mare de gaze în Marea Neagră, dar și rezerve onshore descoperite recent, care ar putea fi valorificate superior în țară.”, a declarat deputatul USR Cristina Prună.
Printre măsurile propuse amintim:
- Reducerea impozitului de la 16 la 10% pentru profituri de 10 milioane de lei pentru societățile care venituri din petrochimie
- Deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități pentru a încuraja investițiile în mijloace fixe performante
- Amortizare accelerata pentru investițiile în cercetare-dezvoltare
- Recuperarea pierderilor fiscale în 10 ani consecutivi, în loc de 7 cum este prevăzut actualmente în codul fiscal
- Scutirea de la plata impozitului pe salarii, facilitatea regăsită și în sectorul IT, ceea ce a permis o dezvoltare importantă a acestei industrii
- Scutirea de la impozitare a sumelor primite pentru acoperirea cheltuielilor de relocare în interesul serviciului, facilitate pentru a-i aduce pe oameni în zonele unde se dezvoltă această activitate, din țară sau din afară
Expunerea de motive și proiectul de lege pot fi consultate aici –
USR va cere susținerea deputaților și senatorilor din celelalte partide politice deoarece propunem un proiect cu viziune pe termen lung pentru dezvoltarea economică a țării. În plus, oamenii care lucrează în domeniu trebuie protejați și încurajați să lucreze în România iar relansarea industriei poate contribui la bunăstarea țării.