România poate deveni un producător important de energie eoliană offshore, dacă face pași în direcția definirii unui cadru legislativ clar și predictibil, care să încurajeze investițiile în domeniu, precum și dacă va reuși să construiască un dialog susținut și credibil cu potențialii investitori. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii „Potențialul de investiții și dezvoltare de proiecte eoliene offshore în Marea Neagră”, organizată de Vicepreședintele Camerei Deputaților Cristina Prună, joi, 8 aprilie la Palatul Parlamentului.
Am reușit în cadrul dezbaterii să punem bazele unui dialog deschis între reprezentanți ai statului, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor non-guvernamentale. Dorim ca această întrevedere să fie doar începutul unei colaborări de lungă durată în acest sens. Subiectul dezvoltării proiectelor eoliene offshore trebuie să fie unul de importanță prioritară pentru România. Promovarea în Parlament a unei legi predictibile și coerente, croită din bunele practici legislative europene și alături de toți actorii relevanți, va fi primul pas spre dezvoltarea proiectelor bazate pe tehnologiile eoliene offshore în România.
Cristina Prună – Vicepreședinte al Camerei Deputaților
„Marea Neagră are un potențial energetic eolian offshore extraordinar. Prin exploatarea acestui potențial România poate deveni un jucător important în producția europeană de energie. Însă, este clar că avem nevoie de un efort comun al instituțiilor statului pentru a facilita investițiile în industria eoliană offshore. Dezbaterea de astăzi este un semnal că ne dorim să începem, în Parlamentul României, împreună cu toți actorii relevanți să creăm cadrul legislativ și de reglementare necesar”.
Din prisma instituțiilor relevante, trebuie dezvoltat rapid a un cadru corect astfel încât să putem atrage investitorii spre această zonă. Reprezentanții instituțiilor competente au dat semnale că organizațiile pe care le reprezintă vor să se implice pentru a dezvolta noua industrie offshore în România.
Gabriela Dan – Președinte, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO)
“România are surse foarte importante de vânt și așa cum dezvoltăm proiectele de petrol și gaze, așa trebuie să dezvoltăm și proiectele de eoliene offshore. De ce vorbesc de oil & gas? Pentru că ne putem inspira din ceea ce deja există și putem prelua bunele practici. Avem definire de perimetre, tipuri de avize. Într-adevăr, primul pas pe care l-aș vedea important este definirea unui cadru legislativ care să ofere predictibilitate și stabilitate.
În ceea ce privește implicarea autorității competente ACROPO în proiectele eoliene offshore, suntem aici, avem experiența operațiunilor petroliere. Noi ne uităm la rapoartele operatorilor privind pericolele majore. Avem experiența prezenței navelor, a infrastructurii fixe și flotante, ce înseamnă productiv și neproductiv pe fundul mării și fixate deasupra apei. Suntem dornici să ne implicăm și ca consultanți și chiar ca autoritate competentă dacă va fi cazul.”
Sorin Călin GAL – Director general, Direcția Generala Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM)
“Există un comitet național implicat în amenajarea spațiului maritim, din care fac și eu parte, înființat în 2017. Însă nu am fost invitat și nu am participat niciodată la acest comitet care ar avea un rol esențial în strategia de mobilare a Mării Negre și amenajarea spațiului maritim. Acest comitet trebuie să cunoască toate proiectele și să facă o strategie care să asigure o bună vecinătate între toate proiectele care sunt pe resurse minerale, producție de energie electrică din surse eoliene, din forța valurilor sau alte proiecte care vor apărea în viitor — poate chiar exploatarea criohidraților unde Marea Neagră este foarte bogată în această resursă minerală.
Deci sigur noi ne vom implica și vom participa prin intermediul acestui comitet național care sper să-și intre în atribuții, alături de colegii de la ACROPO, în strategia care va fi elaborată și în proiectele care vor fi dezvoltate pe zona eoliană sau alte proiecte în Marea Neagră.”
Niculae Havrileț – expert, Ministerul Energiei
“Ministerul Energiei încurajează investițiile în Marea Neagră prin atragerea în zona de analiză și aplicare a celor mai bune practici a țărilor care au pornit pe această cale mai devreme. Organizăm întâlniri cu diverși investitori de mare dimensiune. Dorim și atragerea investitorilor mari din România. În acest moment, cel mai important investitor care poate să facă acest lucru este Hidroelectrica. Ei au planificat o investiție majoră de 300 milioane de euro pentru producerea de energie electrică din surse eoliene în Marea Neagră. De asemenea, domnul ministru a avut o conferință cu Banca Mondială, care s-a arătat foarte dispusă să ajute România cu zona de investiții, în asigurarea diferitelor mecanisme de finanțare. Aici vorbim de politicile Fondului, IFC cât și ale Băncii Internaționale de Reconstrucție și Dezvoltare. Ajutorul va consta și în măsuri importante pe care le poate lua România privind preluarea celor mai bune practici din domeniu prin programe de consultanță, de asemenea susținute de către Banca Mondială.”
Pentru o mai bună înțelegere a reformelor care trebuie pregătite, reprezentanții companiilor implicate în dezvoltarea viitoare de proiecte eoliene offshore au prezentat planurile firmelor pentru introducerea noilor tehnologii. De asemenea, aceștia au venit cu exemple regăsite în țările europene prin intermediul cărora să fie simplificat cadrul legislativ, dar și cu necesități de investiții pentru implementarea parcurilor eoliene în bazinul Mării Negre.
Bogdan Badea – Președinte Directorat, Hidroelectrica
“Avem nevoie de sprijin, predictibilitate, adaptabilitate, cooperare și convergență. Din punctul meu de vedere, pe convergență este cea mai mare problemă pe care România o are, în ce privește alinierea legislativă și corelarea diverselor acte normative. Se pierde timp pentru interpretarea legislației și, de aceea, cred că pe ceea ce înseamnă obiective prioritare definite de Guvernul României, este important să se creeze grupuri de lucru la care să participe reprezentanți guvernamentali din toate zonele care au un rol în avizarea și promovarea unui anumit tip de investiție. Astfel se vor alinia de la început politicile publice și se va scurta, pe cât posibil, timpul de avizare. Din experiențele pe care inclusiv Hidroelectrica le are pe celelalte proiecte hidro ale sale, lucrurile merg extrem de greu. Este din ce în ce mai greu să investim în această zonă și se simte nevoia unei clarificări legislative și a unei corelări a diferitelor acte normative.
Referitor la etape și implementarea europeană. Partea de analiză și stabilire a perimetrelor durează circa 2 ani de zile. Partea de studii de teren, de permise, de acces la rețea și studii de fezabilitate durează în jur de 4 ani de zile în medie. Partea de financial closing prin care înțelegem și proiectul detaliat, deciziile investiționale și așezarea contractorilor pentru executarea lucrărilor durează încă 2 ani de zile. Desigur, avem și implementarea care durează în jur de 3 ani de zile. Dacă plecăm de astăzi, din practica internațională, cam atât ar dura să ajungem la faza de proiect concret.
Prin strategia investițională adoptată în anul 2020, Hidroelectrica și-a asumat diversificarea surselor de proiecte. Dorim să investim în tot ceea ce înseamnă energie verde. Suntem o companie verde în acest moment și nu vrem să pierdem această etichetă.Am făcut un prim pas extrem de important prin achiziționarea unui parc eolian, primul din portofoliul Hidroelectrica.”
George Vișan – Director al Direcției Piețe de Energie, Transelectrica
“Trebuie făcută o planificare a sistemului energetic și asta este treaba noastră împreună cu actorii din piață. Noi considerăm că este necesară o planificare holistică, care să aibă în vedere atât elementele de rețea, cât și interesele investitorilor și ale participanților la piață, restricțiile și elementele legislative. Trebuie văzut de sus tot puzzle-ul, astfel încât piesele să fie puse la locul lor.
Evacuarea energiei din Marea Neagră este un proces pe care îl avem în vedere, este în planul nostru de dezvoltare. Considerăm că numai prin cooperare, cu investitorii sau producătorii interesați în instalarea centralelor eoliene în Marea Neagră, putem găsi soluții tehnice astfel încât toate părțile interesate să beneficieze de acest mare potențial al Marii Negre.”
Furnizorii de energie privesc oportunitatea pe care o reprezintă implementarea tehnologiilor eoliene offshore ca fiind un proiect pe termen lung. De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri au adus sugestii referitoare la inițiativa legislativă existentă de reglementare a proiectelor offshore wind referitoare la mecanismele de licitație neclare și impredictibilitatea obținerii avizelor necesare pentru a derula proiecte.
Valeriu Binig – Director al Departamentului Reglementări și Antitrust, Enel România
“Enel a făcut o afirmație foarte tranșantă: Enel va supra investi în România. Știrile recente din presă indică deja că punem banii acolo unde sunt și vorbele noastre. Totuși, privind cu pragmatism la situația României de astăzi și în calitate de furnizori de soluții energetice pentru consumatorii români suntem obligați să atragem atenția asupra situației sistemului energetic național și a flexibilității sale și să ne gândim cum poate consumatorul român să primească o energie verde la un cost cât mai scăzut și cât mai repede.
Acum, undeva există posibilitatea unei sinergii între dezvoltarea industriei gaziere offshore și dezvoltarea industriei eoliene offshore. Ambele au nevoie de o infrastructură și de o componentă locală pe care din păcate nu o mai avem. S-au făcut niște analize cu ocazia dezvoltării unor prospecte pentru industria gazieră offshore.
Totuși, ar trebui să privim câteva fluxuri care ar trebui să evolueze în paralel, fiecare dintre ele fiind un drum critic. În primul rând cineva trebuie să evalueze cu adevărat resursa energetică eoliană punctual, pentru că la un moment dat va instala un parc eolian cu o anumită configurație, cu o anumită distanță între turbine cu o anumită orientare în funcție de direcția predominantă a vântului. Onshore, o campanie de măsurătoare va dura un an. Cât trebuie să dureze cea offshore? Nu ne putem baza numai pe măsurători din satelit și cineva trebuie să pună câteva sute de milioane dolari sau euro pe baza unor măsurători aproximative. Estimarea potențialului este un element critic.
În alte țări s-a venit cu ideea ca un investitor privat să dezvolte o stație în mijlocul mării, legată de un cablu de suficientă capacitate, care să meargă până pe țărm în punctul desemnat pentru intrarea în rețeaua de transport. Iar toți ceilalți operatori să nu mai aibă această durere de cap să se ducă fiecare cu cablul său de evacuare la punctul fix. Operatorul privat cu stația va factura pentru serviciul privat pe care-l va desfășura ceea ce înseamnă că va deveni un operator de transport care poate sau nu să fie Transelectrica.”
Adrian Borotea – Group Strategy & EU Agenda Division Director, CEZ Romania
“Din punctul de vedere al CAPEX-ului, turbinele de apă puțin adâncă cu fundație fixă pot fi chiar mai ieftine decât turbine onshore. Sigur, rămâne problema conectării la rețea. Aici lucrurile trebuie să fie foarte clare din punct de vedere legislativ, referitor la cine se ocupă de acoperirea costurilor și la stabilirea unui termen de punere în funcțiune foarte clar.
Cel mai important este să avem un cadru legislativ bine pus la punct, convenit și aprobat. În acel moment, dezvoltatorii vor putea depune propuneri de amendamente. În prezentul proiect de lege, mecanismul prin care se demarează această procedură nu este clar. Sunt prevăzute 3 variante acolo, trebuie optat doar pentru una. Din ce am văzut, cea mai bună ar fi o procedură de licitație în care să se înscrie câte o capacitate minimă. Cu cât parcul eolian offshore este mai mare, cu atât are sens din punctul de vedere al investiției. Referitor la avize, trebuie să fie foarte clar ce fel de avize trebuie obtinute și aș opta către o procedură cât mai simplificată. Ar fi ideal un punct unic în care lucrurile să se întâmple și o durată maximă de primire a avizelor.”
Chiar dacă proiectele eoliene offshore sunt unele care vor da roade pe termen lung, discuțiile referitoare la acestea trebuie să înceapă acum. Conform directorului EPG, think tank care a realizat și un studiu referitor la potențialul României în zona de resurse energetice eoliene offshore, nu ne permitem să ratăm implementarea unei tehnologii verzi atât de profitabile.
Radu Dudău – Director EPG
“Potențialul de resurse eolian offshore nu este în momentul de față doar o resursă naturală printre altele. Mulți o văd precum ceva ipotetic pentru viitoarele decenii pe care o vor dezvolta alții. Strategia UE de decarbonare a întregii economii este de fapt o mare viziune de dezvoltare industrială și economică. Tot ce vedeți în diferite sectoare cu planuri de decarbonare se bazează pe diferite tranziții și pe crearea de vectori energetici care au la bază surse de energie regenerabilă. Resursele onshore ale UE nu pot asigura acest nivel de ambiții. De aceea acest mare nivel de impetus către offshore, susținut prin politici, reglementări și finanțare.
La 31 martie, România trebuia deja să fi trimis la Bruxelles Planul Național de Planificare Maritimă. Avem o directivă europeană, 2014/28, care spune clar că toate activitățile economice trebuie integrate, precum extracția de hidrocarburi și alte resurse minerale, turism, zonele de securitate, zonele arheologice. Este un document cheie. Nu poți să faci legi pentru fiecare sector de activitate separat, ignorandu-le pe celelalte.
Noi trebuie să înțelegem importanța strategică și importanța iminentă pentru economia românească a acestui domeniu, pentru că din tot lanțul resurselor regenerabile, cel eolian offshore e cel mai intensiv din punct de vedere al locurilor de muncă și al capacității de a internaliza lanțul valoric la nivel național.”
Reprezentanții posibililor investitori prezintă nevoia de a afla capacitatea reală a României pentru tehnologia eolienelor offshore. Aceste studii trebuie să vină din partea statului și să fie stabilite în urma elaborării Planului de Amenajare a Spațiului Maritim. Totuși, vor exista zone de mică adâncime care pot fi exploatate cât mai curând.
Radu Enache – Head of project development, wpd Romania
“Ne dorim ca pe lângă investitori să fim și parteneri în acest proces. Am venit, ne-am uitat pe lege, ne-am uitat la potențial, suntem interesați în continuare să investim, dar clar trebuie multe lucruri puse la punct. În primul rând, legislația trebuie să fie foarte clară. Aici, putem să vă sprijinim cu experiența noastră din alte țări. Suntem pe diferite piețe în Europa, în Statele Unite, în Asia și putem să arătăm ce a mers și ce nu a mers și bineînțeles dacă pot fi integrate.
La fel de bine, planul maritim cred că este documentul de bază, pentru că suntem conștienți că potențialul eolian al Mării Negre nu poate fi atins în întregime. Sunt niște zone, te uiți la aceste zone, dar nu este foarte clar dacă ele sunt disponibile sau sunt dedicate pentru alte investiții și asta cred că trebuie clarificat cât mai rapid.”
Varinia Radu – Partener CMS, Head of Oil & Gas, CEE and Deputy Head of EPC, CEE
“Directiva europeană referitoare la planificarea maritimă spațială este importantă. Avem termen pentru depunerea planului național chiar acum. Această planificare trebuie să aibă în vedere cel puțin domeniile mediu, transport, energie și sectorul piscicol. Și trebuie să aducă la masă toate interesele părților active în aceste domenii, astfel încât toate să coexiste, să funcționeze într-un mod eficient, sigur și sustenabil, precum și – în final – să reducă conflictele de interese dintre aceste sectoare de activitate, să încurajeze investițiile și cooperarea transfrontalieră.
În acest context avem nevoie de o mare claritate cu privire la rolul autorității centrale și al autorităților locale și ce rol vor juca acestea în viitoarea legislație dedicată industriei offshore. Așa cum am mai spus, avem nevoie de o abordare holistică și de dezvoltarea industriei pe orizontală, a asigurării furnizorilor de echipamente și servicii, a asigurării resursei umane, dar și a asigurării rețelei de transport.”
Oana Ijdelea – avocat, reprezentant al Black Sea Oil & Gas
“Așa cum arată acum zona românească a Mării Negre, se ridică două probleme: unde poți dezvolta în mod real infrastructură energetică și cum, deoarece avem zone turistice, zone de protecție integrată și de protecție naturală extrem de întinse și cu regimuri diferite pentru că fie avem zone Natura 2000, fie vorbim despre Rezervația Biosferei Delta Dunării. Avem poligoane militare, zone de interdicții pentru activități portuare, culoare de navigație, zone de pescuit și acvacultură, avem producție de gaze naturale și de țiței. Întregul platou continental românesc este considerat sit arheologic clasa A. Acestea sunt puține dintre aparentele piedici sau aparentele greutăți care ar putea fi puse în calea unui asemenea proiect.
România are porturi, șantiere navale, are partea de logistică și infrastructură adecvată pentru a susține genul acesta de dezvoltări, chit că vorbim despre portul Midia, despre portul Constanța. Șantierele navale de la Marea Neagră – și nu numai acestea – au aceste posibilități.”
În încheiere, am sintetizat mesajele principale ale invitaților. De asemenea, mi-am exprimat angajamentul de a mă implica activ în elaborarea unui cadru legislativ coerent care să încurajeze investitorii să își desfășoare proiectele eoliene offshore în bazinul Mării Negre.
Cristina Prună – Vicepreședinte al Camerei Deputaților
„România nu trebuie să reinventeze roata. Există bune practici în multe țări europene, Uniunea Europeană fiind vârf de lance, la nivel internațional, în ceea ce privește parcurile eoliene offshore. Ar trebui să studiem acest lucru și să ne inspirăm. Personal vreau sa mă implic activ, cel puțin pe bucățica pe care parlamentul poate să o susțină și să mă asigur că vom avea un proiect de lege clar și predictibil. Potențialii investitori trebuie să știe că noi, reprezentanți ai statului, vrem ca proiectele eoliene offshore să se întâmple. Producția energiei eoliene offshore este inclusă în programul de investiții prioritare și nu trebuie să rămână doar pe hârtie.”