România nu are nici în prezent o legislație pentru a face posibile investițiile în producerea de energie eoliană offshore, în Marea Neagră. Aceasta deși actualul ministru al Energiei anunța că România va avea din 2021 o lege a energiei eoliene offshore.
Adoptarea legii eolianului offshore până la 30 iunie 2023 este jalon în PNRR, însă proiectul de lege transpartinic depus în Parlament este blocat de însuși Virgil Popescu, care refuză dialogul cu comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților.
Dezinteresul lui Virgil Popescu de a reglementa acest domeniu se traduce în oportunități ratate în fiecare zi pentru România, deoarece am putea fi prima țară care dezvoltă astfel de proiecte în Marea Neagră. Conform unui raport al Băncii Mondiale, România poate dezvolta parcuri eoliene offshore cu un potențial de peste 70 de GW, adică de 4 ori mai mult decât are România instalate capacități de producție de energie în prezent. Valorificarea acestui potențial ar consolida securitatea energetică a României, cu certe beneficii economice și sociale, cum ar fi dezvoltarea unei industrii pe orizontală a eolianului offshore și crearea de locuri de muncă.
„Am depus, anul trecut, un proiect de lege transpartinic pentru a debloca situația. El poate fi amendat, dacă e nevoie, și adoptat rapid, pentru că este vorba de interesul național al României. Din păcate, ministrul Virgil Popescu refuză de luni de zile invitația mea la Comisia de industrii și servicii pentru a dezbate inclusiv acest proiect de lege. Investițiile în producerea de energie eoliană offshore sunt ținute în loc de incapacitatea ministrului Energiei și a Guvernului de a veni cu o viziune în susținerea cadrului legislativ. De ani de zile sunt avansate termene după termene pentru acest lucru, care în final nu sunt respectate”, declară deputata USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii.
Încurajarea investițiilor în energia eoliană offshore este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, mai ales ca răspuns la criza energetică prin care trecem și eliminarea gazului rusesc. Există inclusiv fonduri europene care pot fi alocate pentru astfel de proiecte prin Fondul de Modernizare. Lideri din nouă țări europene au anunțat recent creșterea de zece ori a capacității de producție eoliană din Marea Nordului, de la 30 de GW la 300 GW, care ar putea alimenta 300 de milioane de locuințe.
„România are și ea un potențial eolian offshore important. Avem condițiile naturale necesare, dar suntem ținuți în loc de absența legislației specifice și a planului de amenajare a spațiului maritim cu care trebuie să vină Guvernul. România face, de altfel, obiectul unei proceduri de infringement la nivel european pentru lipsa planului de amenajare a spațiului maritim, care ar trebui să stabilească, printre altele, perimetrele unde pot fi dezvoltate astfel de capacități. Am mai văzut filmul acesta în 2018, atunci când PSD a blocat exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră prin legislația proastă adoptată, iar mai apoi, Virgil Popescu a întârziat nepermis de mult modificarea cadrului legislativ până la mijlocul anului 2022. La final, aceste întârzieri ne-au costat pe noi toți în facturile de energie și gaze”, adaugă Cristina Prună.