Parlamentarii PSD vor să acorde o nouă schemă de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă bazată pe certificate verzi care să fie decontată, din nou, din buzunarul consumatorilor, așa cum s-a întâmplat până în anul 2013.
Totul pornește de la afirmația domnului Iulian Iancu. El a spus, la un moment dat, că România și-a asumat o creștere a cotei de regenerabile de la 24% la 35% până în anul 2030, ceea ce este fals. Ținta de 35% este o propunere adoptată de Parlamentul European, dar ea trebuie să fie ratificată de Consiliul UE, adică de statele membre. Până la finalizarea negocierilor mai este cale lungă. Apoi, trebuie menționat că orice modificare legislativă în domeniu trebuie făcută cu aprobarea Comisiei Europene, lucru subliniat și de Consiliul Concurenței.
Dacă ne imaginăm o lume plină de regenerabile, trebuie să fim atenți la predictibilitatea producției și la faptul că avem un sistem de transport învechit. Unde sunt investițiile acelea promise de PSD? Nu le vede nimeni!
Parlamentarii PSD își doresc creșterea impactului în factura consumatorului final de de la 11,1 euro la 14,5 euro, dar decizia nu are niciun studiu de impact al efectului asupra competitivității industriei și niciun motiv argumentat. În lege se mai face referire și la o schemă de sprijin, care a funcționat ca alternativă, dar, la fel, nu există niciun studiu din care să reiasă oportunitatea ei.
Nu numai că politica UE de promovare a surselor de energie regenerabilă nu solicită nicăieri ca toți producătorii să primească sprijin, ci doar integrarea în piața de electricitate, dar solicită ca toate schemele de sprijin a energiei regenerabile să de tip primă peste prețul pieței și să fie concurențiale, adică să se facă licitații pentru ele.
În plus, de ce trebuie să mai sprijinim atât de mult regenerabilele, cu o schemă atât de avantajoasă, în condițiile în care prețul tehnologiei scade și poate, în câțiva ani, nici nu va mai fi nevoie de astfel de scheme de sprijin? Schema va fi valabilă până în 2032.
Cred că avem de-a face din nou cu o lege făcută după ureche de marii specialiști ai industriei românești care și-au pus amprenta pe toate greșelile făcute în sistemul energetic. Au avut grijă să-și modeleze în spațiul public figuri mesianice, de salvatori ai patriei când, de fapt, nu fac decât să distorsioneze piața.