Două obiective cheie pentru care România trebuie să lupte la nivel european: condiționarea fondurilor europene de statul de drept și securitatea energetică a estului Europei
Agenda României în discuțiile din cadrul Consiliului European, care se vor desfășura în această vară, ar trebui să cuprindă un element esențial. Fondurile europene, atât cele acordate prin cadrul financiar multianual, cât și cele din Fondul de Salvare, trebuie să fie condiționate de respectarea statului de drept. Banii contribuabililor europeni nu trebuie să mai finanțeze lideri politici toxici pentru unitatea UE, care exploatează frici printr-un discurs populist. Nu este moral și nu este corect să contribuim cu toții la consolidarea unor regimuri, de multe ori autocratice, unde statul de drept devine, treptat, un concept golit de fond.
Fondul de salvare și bugetul multi-anual al UE vor fi, în această vară, pe masa discuțiilor șefilor de state europene. Ei vor trebui să răspundă rapid acestei întrebări: cum finanțăm economiile europene să-și revină după șocul pandemiei pentru a face față altor amenințări și provocări viitoare?
Reconstrucția economiilor Uniunii Europene post-pandemie va însemna nu numai moștenirea Angelei Merkel (Germania deține pentru următoarele șase luni președinția prin rotație a Consiliului UE), dar este și cel mai important proiect al noii generații de politicieni. Peste 50% din europarlamentarii actualei legislaturi sunt la primul mandat. Ei vor decide la Strasbourg, într-un final, ce vor hotărî în această privință liderii statelor UE. În acest context, este îmbucurător că principiul condiționării accesului național la banii europeni de respectarea statului de drept este susținut de mai mulți europarlamentari români (vezi aici și aici).
Criteriile în baza cărora instituțiile UE vor acorda sutele de miliarde de euro promise economiilor supra-îndatorate de criza provocată de coronavirus trebuie să țină cont nu numai de rentabilitatea proiectelor supuse circuitului birocratic pentru aprobare, ci și de calitatea beneficiarilor care vor gestiona acești bani.
În ceea ce privește alocarea banilor europeni, România ar trebui să țină cu dinții, atât la nivel de Comisie cât și la nivel de Consiliu, de condiționalitatea respectării statului de drept și de finanțarea transparentă a proiectelor care, în baza raportului cost/beneficiu, pot contribui la o economie cu emisii scăzute de carbon.
Miza fondurilor europene pentru susținerea tranziției energetice în Europa de Est
Unul dintre domeniile mult dezbătute și care va suporta transformări profunde în următorii ani este sectorul energetic. România are, aici, o miză economică și strategică uriașă. Țara noastră a reușit să gestioneze anul trecut, când a deținut președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, un dosar extrem de complicat: Directiva Gazului. Obiectivul acestei directive este ca infrastructura de transport al gazelor naturale din UE să nu ajungă să fie inundată de gaze naturale dintr-o singură sursă de aprovizionare.
Gazul natural a fost considerat multă vreme de administrațiile de la Bruxelles sursa de energie care va contribui la tranziția de la o energie poluantă la una cu emisii zero net de carbon. Spre exemplu, de aceea a fost construi gazoductul BRUA, care răspunde perfect celor cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice.
Acesta este singurul proiect de infrastructură care traversează Carpații de la sud-est la vest și care leagă Sudul de Centrul Uniunii Europene, prin cel mai scurt traseu posibil. Dacă nu am reușit să facem această legătură printr-o autostradă care să traverseze Carpații, iată că, după 30 de ani, reușim cu o conductă de gaze naturale.
BRUA este primul proiect post-decembrist de infrastructură de transport care se construiește în România la standarde moderne și cu finanțare europeană. El va fi coloana vertebrală a sistemului național de transport gaze naturale. Totodată, BRUA răspunde dimensiunilor Uniunii Energetice, îndeplinind un dublu rol: asigură o alternativă solidă la importurile de gaze rusești și contribuie la planurile de decarbonare a statelor din regiune.
Acest proiect european este amenințat, însă, de Ungaria din două direcții: refuză să respecte memorandumul semnat la Budapesta, în anul 2016, unde s-a angajat să prelungească cu flux bidirecțional această conductă până în Austria și anunță că, împreună cu Serbia, va contribui la prelungirea conductei TurkStream din Bulgaria.
Ne vom confrunta astfel cu o nouă realitate: gazele rusești vor inunda această parte a Europei prin Serbia și Ungaria. În plus, este greu de crezut că Bruxelles nu se va implica și peste cinci ani în negocierile cu Rusia pentru prelungirea contractului de tranzit de gaze naturale prin Ucraina. Din păcate, există și în România un curent care pune surprinzător sub semnul întrebării utilitatea BRUA, neînțelegând dimensiunea strategică a acestui proiect pentru țara noastră.
Fără a avea parte de vreun obstacol și beneficiind și de inabilitatea noastră, dovedită în ultimii ani, de a lupta politic pentru astfel de proiecte majore, Ungaria pune în pericol securitatea energetică a României. Budapesta, în acest moment, nu ne permite să avem acces la gazele naturale din hub-ul de la Baumgarten. Nu vom putea, ca atare, să ne diversificăm la capacitate maximă sursele de aprovizionare.
Tot Ungaria va contribui ca decarbonarea Europei Centrale și de Sud-Est să se facă cu gaz rusesc, prin Turk Stream, și își va finanța propriile proiecte care să producă energie curată cu bani europeni.
O Uniune Europeană care își dorește o dezvoltare sustenabilă nu va fi capabilă să se orienteze spre creșterea rezilienței sale, dacă până și demersuri punctuale, precum conducta BRUA, sunt îngreunate de comportamente despotice, care calcă în picioare nu numai proiecte strategice ale UE, dar și statul de drept, în ansamblul său. Nu numai banii contează, ci și pe mâinile cui ajung.
Miza negocierilor la nivel european din această vară este, așadar, uriașă. Cei care conduc, astăzi, destinele României și ne reprezintă interesele în structurile UE trebuie să curețe imaginea țării de reflexele rămase din epoca Dragnea, susținând condiționarea alocării banilor europeni de respectarea statului de drept. Ei au datoria să arate că România este capabilă să ducă la bun sfârșit mari proiecte europene, folosindu-se de toate pârghiile diplomatice posibile.
Cristina Prună este vicepreședinte USR și membru în comisia de Industrii si servicii și comisia de Afaceri europene din Camera Deputaților
Liberalizarea pieței de gaze naturale: cea mai importantă decizie pentru dezvoltarea sectorului energetic post-coronavirus
Eliminarea prețului plafonat al gazelor naturale, începând cu 1 iulie, înseamnă primul pas concret pe care România îl poate face pentru a stimula investițiile private în sectorul energetic. Am putea astfel spera că, începând cu 2021, vom recupera, timid, pierderile economice din acest an. Acest lucru poate oferi perspective noi industriei de gaze naturale, care are nevoie să investească în noi tehnologii nepoluante și să se adapteze tranziției energetice setate de Green Deal la nivel european, fără să aibă limitări continue din partea statului.
Pandemia de Covid-19 a arătat cât de nocive au fost măsurile populiste din ultimii patru ani adoptate de guvernarea PSD și, în parte, perpetuate tacit de actualul Guvern. Plafonarea prețului la producția de gaze naturale a fost una dintre ele, deoarece a eliminat orice formă de stimulare a competiției și a investițiilor. Am fi putut avea astăzi un proiect major de investiții deja început, anume exploatarea gazelor din Marea Neagră. Acest proiect ne-ar fi oferit noi oportunități de dezvoltare a economiei, de investiții pe tot lanțul, de la angrenarea agenților economici în realizarea lucrărilor de exploatare până la extinderea conductelor de gaze naturale, precum și investiții noi în prelucrarea superioară a gazului. Despre lucrurile acestea am vorbit în trecut în acest policy brief.
Astăzi, vedem cum prețurile la producția de gaze naturale au scăzut la minime istorice pe piețele din regiune. Conectate la diferite surse de aprovizionare, aceste piețe beneficiază de un grad de lichiditate mult mai ridicat decât România. Mai mult, în ultimul an și jumătate, piața europeană s-a confruntat cu o ofertă în exces de gaze naturale, pe fondul intensificării importurilor de LNG (gaz natural lichefiat).
Creșterea cantităților stocate în depozite din teama că tranzitul gazelor rusești prin Ucraina spre Europa ar fi putut să se sisteze de la 1 ianuarie 2020 și cererea scăzută pe fondul temperaturilor ridicate din această iarnă au generat și în România o ofertă crescută de gaze naturale. Tendința de preț descrescătoare a fost accentuată și de pandemia de coronavirus, care literalmente a oprit mare parte din producția industrială, a accelerat reducerea consumului și a generat un exces de ofertă.
Tot acest context creează, însă, un cadru favorabil și pentru liberalizarea prețului la consumatorul casnic de gaze naturale, care de altfel este și prevăzut în OUG1/2020, care a abrogat nefasta OUG114/2018. Un preț scăzut la producție are șansele să se reflecte într-un preț scăzut în factura consumatorului grație contextului de piață, unul mult mai transparent decât cel fixat din pixul vechilor politicieni care controlează din umbră de ani de zile destinele sectorului energetic. Evident, acest lucru trebuie acompaniat de ajutoare clar definite pentru consumatorii vulnerabili, adică cei care au dificultăți în a-și plăti factura la energie. Din păcate, aceasta este piesa lipsă din puzzle, pe care guvernul PNL întârzie să o pună pe masă.
Astăzi, deși prețul la producție este la un minim istoric, facturile noastre încă nu s-au conformat acestui trend deoarece ANRE, instituție controlată politic până și în cele mai mici unghere, este cel care încă stabilește prețul final pe baza unei formule complicate și pe care nu o înțelege nimeni.
Dacă în perioada următoare Guvernul va alege să nu liberalizeze prețul gazelor naturale și va aplica aceeași rețetă a prețului plafonat din motive preponderent electorale, există riscul să ne trezim cu un declin accentuat al producției interne. Acest lucru se va traduce în taxe mai puține la bugetul statului care se bazează într-o măsură considerabilă pe veniturile obținute din taxarea producției de gaze naturale și din dividendele încasate de la companiile din energie. Mai mult decât atât, pentru a avea încasări la buget, e nevoie ca industria să investească, ori în logica de plafonare a prețului, aceste investiții nu vor apărea nicicum. Astfel, nu ar fi exclus ca, după alegeri, să plouă cu noi taxe pentru a compensa aceste decizii populiste.
Un mare semnal de alarmă este acela că producția de gaze naturale autohtonă a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, față de aceeași perioadă a anului 2019. Realitatea este că toate companiile strâng cureaua în această perioadă, iar menținerea unei piețe reglementate va face ca mult business să se închidă. Acest declin se va traduce și în pierderi de locuri de muncă într-un sector strategic al economiei care nu și-a oprit motoarele în timpul pandemiei de coronavirus.
De asemenea, investițiile în noi capacități de producție mai puțin poluante probabil vor întârzia să apară. Acest lucru este extrem de necesar decarbonării sistemului energetic, mai ales în contextul Green Deal, intens dezbătut și promovat de la cel mai înalt nivel al UE.
România trece, astăzi, printr-un punct critic, iar restartul economiei trebuie concentrat inclusiv în jurul stimulării investițiilor private în sectorul energetic. Aceasta este rețeta pentru o recuperare sustenabilă după pandemia de coronavirus.
Menținerea unui preț stabilit de politicieni, dictat de marota PSD și a clientelei sale de afaceri, cum că liberalizarea va crește accelerat prețurile, va avea efecte negative tot asupra consumatorului. Din păcate, unii membri marcanți ai actualului Parlament vând aceleași vechi iluzii înrădăcinate de mercurialul prețurilor în piețele comuniste de dinainte de 1989. Viitorul, însă, ne spune altceva: piață liberă și competiție.
Soluția USR pentru criza economică
Soluțiile USR de acțiune economică pe timp de criză
Această criză afectează deja sectorul serviciilor și al IMM-urile. De aceea, guvernul trebuie să se axeze pe soluții care să ajute acest segment.
USR propune sprijinirea directă a românilor și, indirectă, a întreprinderilor astfel încât angajații să nu-și piardă locul de muncă.
Cea mai bună metodă de acțiune este transferul de resurse către populație, care să calmeze anxietatea privind ziua de mâine. Multe guverne au anunțat că iau în considerare această metodă.
USR propune o manieră simplă de transfer, care este deja parte din programul nostru de guvernare:
(1) 830 de lei în buzunarul fiecărui salariat român, prin scutirea de taxe pentru primii 2.000 de lei din salariu;
(2) 830 de lei pentru cei care și-au pierdut locul de muncă la 1 martie, pe perioada stării de urgență.
Am lucrat la această propunere alături de colegii mei Claudiu Nasui și Cristian Ghinea.
Documentul complet îl găsiți aici: https://bit.ly/2Urthr1
Salarii mai mari pentru bugetarii de lux
Salariile de lux de la reglementatorul pieței de energie (ANRE) cresc din nou! Acesta este unul dintre lucrurile care au trecut neobservate pe final de an. Președintele autorității avea anul trecut un salariu lunar de 10.000 euro!
Această instituție va crește salariile cu aproximativ 9% și în 2020, asta după ce în 2019 salariile crescuseră cu 19% față de 2018. Astfel în 2020, cheltuielile de personal ale ANRE vor crește la 110,3 milioane de lei, comparativ cu 101,4 milioane de lei în 2019.
Cheltuielile salariale în bani cresc chiar cu 10,5% de la 96,6 milioane de lei în 2019 la 106,8 milioane de lei în 2020!
ANRE a strâns în conturile sale peste 600 de milioane de lei din taxa de 2% pe cifra de afaceri instituită prin OUG 114. Instituția recunoștea la mijlocul anului trecut că nu are ce să facă cu atâția bani. Ei bine acum au găsit!
Măresc salarii și vor să își construiască sediu nou, după ultimele standarde! Am vorbit despre lucrul acesta de la tribuna parlamentului (https://bit.ly/2ZYNZQa)
Nu mai spun că în comisia de Industrii ceruseră, la finalul anului trecut, și o creștere a numărului de salariați, lucru contra căruia m-am opus vehement, fiind singurul deputat din comisie căre a făcut acest lucru. Asta în condițiile în care nepotismele din această instituție sunt arhi-cunoscute.
La ANRE se întâmplă deja multe nereguli. Această instituție are un vicepreședinte, domnul Marian Neacșu – fost pesedist și mai apoi membru Pro România, care a fost numit de parlamentul României în condițiile în care avea o condamnare penală definitivă și nu era reabilitat. CCR a amânat de 5 ori(!) pronunțarea pe contestația USR cu privire la această numire.
Voi cere, la începutul sesiunii parlamentare, o audiere a conducerii ANRE pentru a ne da explicații cu privire la aceste creșteri de salarii. Este scandalos cum înțelege conducerea acestei instituții să își facă treaba, sub pretextul independenței și autonomiei de care beneficiază!
Companiile de stat se afundă în datorii
1.2 miliarde este pierdere estimată și anul acesta pentru CE Oltenia, producătorul de cărbune care are o contribuție esențială la securitatea energetică a României!
Chiar dacă, operațional, directorul companiei susține că bilanțul este unul pozitiv, perspectivele vor fi sumbre pentru viitorul sectorului energetic și al comunității din Gorj dacă lucrurile vor continua așa.
Prețul în creștere al certificatelor de carbon, adică al poluării, amânarea unui set de investiții esențiale, condițiile înjositoare de muncă pentru mineri și lipsa unei viziuni solide din partea Guvernului, ocupat mai degrabă să creioneze variante prin care să verse o parte din aceste pierderi în factura consumatorilor, sunt principalii factori care au contribuit la acest dezastru.
Singura modalitate prin care această companie poate trece prin tranziția energetică este să se adapteze la noua realitate europeană și să accelereze înlocuirea grupurilor ineficiente pe bază de cărbune cu unele noi care să funcționeze cu gaze naturale. Fonduri europene pentru modernizări și tehnologii noi există, slavă Domnului!
Altfel, o dată cu prăbușirea CE Oltenia vom stinge și noi lumina!
Efectul OUG 114: 4 sectoare economice, contribuție irelevantă în PIB
Cifrele creșterii economice sunt îngrijorătoare!
Am avut o creștere de 4.7% a Produsului Intern Brut în prima jumătate de an, însă patru sectoare economice importante nu au contat aproape deloc la acest rezultat. Industria și serviciile financiare au avut aport ZERO la creșterea PIB-ului, în timp ce sectorul construcțiilor și cel al comunicațiilor au contribuit cu câte 0.5%.
De ce avem acest rezultate atât de slabe?
În primul rând, toate aceste patru sectoare economice au fost afectate de efectele OUG114. PSD a considerat că aceste motoare economice sunt vinovate de „lăcomie” și, după șase luni, vedem efectele proastelor măsuri.
Reglementările catastrofale ale lui OUG114 contribuie cu „succes” la problemele sistemice ale economiei noastre, precum lipsa infrastructurii, fiscalitatea impredictibilă și o forță de muncă slab calificată de sistemul nostru de învățământ care este din ce în ce mai deconectat de la cerințele de pe piața muncii.
Oare câte cifre trebuie să mai producă statistica INS pentru a ne demonstra că OUG114 a dat în cap economiei României?
Sursa: INS
Chipurile imposturii: Oamenii promovați de PSD la ministerul energiei
Viorica Dăncilă ne lovește din nou cu “competența” la ministerul Energiei!
Nu mai vorbesc de trecutul dubios al acestor persoane!
– Secretar de stat numit în funcție, Radu Cristescu, traseist PMP-PSD, apărătorul afacerilor familiei Voiculescu și legături cu interlopi!
– Propunere de ministru: Ion Cupă, deputat ALDE. Are 17 cuvântări în plen doar pentru a citi rapoartele Comisiei de mediu pe care o prezidează! Singura tangență pe care o are cu energia este că a prezidat Consiliul de administrație la CE Rovinari, în Gorj pentru a face fix nimic! La Comisia de ancheta a ANRE, în care a fost membru, a tăcut chitic non-stop la grozăviile pe care le-au spus diverși, de la președintele Comisiei de industrii Iulian Iancu pâna la amenințările unor companii distribuitoare că nu vom mai avea gaze iarna!
Între timp, sistemul energetic românesc se degradează încet, dar sigur!
Efectele OUG 114: România, dependentă masiv de importuri de energie
Mai continuă mult experimentul economic numit OUG114?
Acum am ajuns să importăm și cărbune?! Cu gazul rusesc ne-am lămurit, era pe “To Do List-ul” actualei guvernări, ne-a explicat fostul ministru Anton că este mai bine să importăm decât să exploatăm gazele din Marea Neagră. De ce să avem noi industrie? Mai bine le dăm bani altora!
Aceasta este consecința faptului că ați tocat banii pe pensii speciale și pe bugetarii de lux pentru care ați înființat agenții inutile! Ați lăsat oameni pe drumuri dar nu ați investit în reconversia pe gaz a vechilor capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune! Asă că noi importăm, rămânem cu vechile capacități și finanțăm tranziția energetică a altor țări! Iar OUG114 a fost bomboana pe colivă, pentru că a fost distrusă șansa CE Oltenia de a se eficientiza și a vinde pe o piață liberă! Asta pentru toți cei care au îndrăznit să creadă!
România: cea mai mare creștere de prețuri din Estul Europei
Aud de multe ori în jurul meu: S-a scumpit viața în România, nu mai cumperi mare lucru cu 100 lei la supermarket.
Lucrul acesta înseamnă de fapt că au crescut prețurile foarte mult. În termeni economici, acest lucru înseamnă inflație.
Dacă ne uităm la cifrele din estul Europei, România este pe primul loc. Și nu este deloc un lucru pozitiv. Paradoxul este mare dacă ne uităm pe cifrele creșterii economice. Economia “duduie”, însă nu din cauză că s-a creat mai multă valoare în economie. Adică nu producem intern mai multe bunuri și servicii. Economia a crescut pentru că am consumat foarte mult din import.
Soluția este să stimulăm economia, adică să nu mai punem piedici economiei reale și să stabilizăm cheltuielile statului. Instabilitatea economică, taxele noi din ultimii doi ani și jumătate și faptul că statul a cheltuit mai mult decât a colectat din taxele și impozitele noastre au contribuit toate la creșterea prețurilor.
Gazele naturale din Marea Neagră: Cum le valorificăm pentru România
Astăzi am prezentat, împreună cu colegul meu, Claudiu Nasui, documentul de poziție al USR intitulat „Gazele naturale din Marea Neagră. Cum le valorificăm pentru România”.
În acest policy brief am venit cu o viziune integrată despre cum toți românii pot beneficia de pe urma investițiilor în Marea Neagră. Propunem ca sumele rezultate din taxarea producției de gaze să fie administrate prin Pilonul 2 de pensii, iar jumătate din acești bani să fie investiți în proiecte în domeniul energiei.
PSD și ALDE și-au bătut joc de acest proiect care ar fi reprezentat cea mai mare investiție post-decembristă într-un proiect strategic românesc. Iar pentru acest lucru, cei implicați în blocarea proiectului ar trebui să dispară urgent din politică!
Noi, însă, vrem să construim un instrument financiar care să finanțeze proiecte ce contribuie la electromobilitate, la tranziția energetică, precum rețele de transport inteligente pentru energia electrică, stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, energie regenerabilă dar și pentru extinderea rețelelor de gaze naturale și energie electrică, precum și finanțarea de proiecte în domeniul petrochimiei. Dacă nu vom crea acest cadru, atunci ne vom transforma într-o țară care fie doar va arde aceste gaze naturale, fie le va exporta!
Gazele naturale din Marea Neagră. Cum le valorificăm pentru România